FAQ

Ce sunt lubrifiantii?

Lubrifiantii sunt substante (de cele mai multe ori lichide) introduse intre doua suprafete mobile pentru a reduce frictiunea, marindu-se astfel eficienta si reducandu-se la minim uzura acelor suprafete.

Ce este tribologia?

Utilizarea lubrifiantilor este atestata istoric inca inainte de anul 900 I.C, cand grasimile de natura animala sau vegetala erau utilizate la ungerea lemnului sau pentru a facilita procesul de transport. Odata cu prelucrarea titeiului, o noua generatie de lubrifianti pe baza minerala a venit sa inlocuiasca vechii lubrifianti.

Cu toate ca utilizarea lubrifiantilor este aproape la fel de veche precum omenirea, baza stiintifica ce se axeaza pe tehnologia de lubrifiere este relativ noua. Tribologia este un termen care a aparut in anul 1966 si este stiinta care studiaza si ofera solutii pentru procesele de frecare, uzura si ungere. Termenul tribologie este folosit acum la nivel global pentru a descrie aceasta activitate vasta cu caracter interdisciplinar in toate aspectele sale si ofera o baza stiintifica pentru intelegerea modalitatilor de lubrifiere in diverse sisteme tribologice.

Care sunt functiile lubrifiantilor?

Functiile lubrifiantilor sunt:

  • reducerea frictiunii si uzurii intre piesele aflate in contact ceea ce duce la economisirea energiei
  • functionarea ca agenti de racire pentru piesele foarte fierbinti
  • neutralizarea acizilor din motor
  • indepartarea suspensiilor si depunerilor
  • prelungirea duratei de functionare a motorului
  • micsorarea consumul de carburant, etanseizare
  • inlesnirea transferului de energie si racire
  • protectia impotriva coroziunii

Uleiurile lubrifiante se compun, in general, in proportie de 90% din uleiuri de baza (fractii petroliere obtinute prin procesarea titeiului sau compusi rezultati prin sintetizarea acestora). Aditivii, intr-o proportie mai mica de 10%, difera in functie de severitatea conditiilor de lucru si pot fi folositi in calitate de depresant, ameliorator de indice de vascozitate, antioxidant, anticoroziv,etc.  Pentru omogenizarea componentilor uleiurilor mai sunt introduse in substante si detergenti sau agenti de dispersie.

Care este componenta lubrifiantilor?

Pentru a satisface mai mult de 90% din totalul aplicatiilor lubrifiantilor, sunt necesare intre 5000 si 10000 de formulari diferite care se finalizeaza in obtinerea lubrifiantilor ceruti de specificatiile tehnice ale producatorilor de motoare si utilaje. Calculand o medie, lubrifiantii sunt compusi din circa 93% ulei de baza si 7% aditivi chimici sau alte componente.

Cate tipuri de lubrifianti sunt?

In functie de compozitia de baza, lubrifiantii pot fi:

  1. Lubrifianti minerali: ulei mineral+ aditivi impotriva uzurii, antioxidanti
    Caracteristici:

    • vascozitate redusa
    • se evapora la temperaturi ridicate mult mai rapid decat uleiurile sintetice
    • se oxideaza la contactul cu aerul
  2. Lubrifianti semisintetici: amestec de uleiuri minerale cu uleiuri de sinteza menit sa le mentina clasele de vascozitate
    Caracteristici:

    • o tendinta mai redusa la evaporare decat uleiurile minerale
    • mult mai subtire la temperaturi scazute decat clasa 15W (lubrifierea rapida la pornire si reducerea uzurii si consumului de carburant)
  3. Lubrifianti sintetici: baze sintetice, fara nici un adaos de ulei mineral
    Caracteristici

    • se comporta excelent la sarcina mare
    • tendinta scazuta de evaporare
    • protejeaza motorul impotriva agentilor de uzura si coroziune
    • mentin o presiune stabila, nu se cocsifica
    • permit rapid pornirea motorului la temperaturi scazute

Contrar convingerilor generale, caracteristicile descrise certifica faptul ca uleiurile sintetice sunt cele mai performante, urmate de cele semisintetice si minerale. Uleiurile sintetice sunt extrem de performante, putand fi folosite cu intervale de schimbare mai lungi decat la uleiurile minerale sau semistintetice.

In ce domenii se utilizeaza lubrifiantii?

Lubrifiantii lichizi sunt utilizati in mai multe sectoare:

  1. Sectorul automotiv: uleiuri de motor, ulei de transmisie, uleiuri hidraulice, lichid de frana, vaseline.
  2. Sectorul agricol (tractoare): ulei universal de transmisie pentru tractoare (UTTO) si super-ulei universal pentru tractoare (STOU;si pentru motor)
  3. Sectorul industrial: uleiuri hidaulice, uleiuri pentru compresoare de aer, uleiuri pentru compresoare de gaz, uleiuri pentru angrenaj, uleiuri pentru sistemul de rulare si circulare, ulei pentru compresoare frigorifice, uleiuri pentru turbine pe abur si pe gaz.
  4. Sectorul aviatic: uleiuri de motor pentru turbine pe gaz, uleiuri de motor cu piston
  5. Sectorul maritim: uleiuri pentru cilindru cu cap de cruce, uleiuri de motor cu carter tubular, uleiuri de motor cu piston-artera principala, lubrifianti pentru pupa.

Ce este uleiul de motor?

Uleiul este primul care determina durabilitatea unui motor.Contine doua componente de baza: uleiurile de baza si aditivii.
Uleiurile de baza reprezinta partea principala a uleiului.
El lubrifiaza partile interne in miscare.
Uleiurile de baza ale uleiului de motor pot fi formate din: petrol, materiale sintetizate chimic, o combinatie de materiale sintetice si petroliere.
Un ulei de baza petrolier este format din diferite procente ale uleiului care formeaza produsul final. In general moleculele petroliere ale stocului de baza sunt lungi legaturi de carbon care pot fi sensibile la lovire si fierb la temperaturi relativ mici. Temperaturile motorului slabesc aceste legaturi moleculare, schimband proprietatile fizice ale uleiului.
Diferenta fata de uleiurile de baza sintetice este ca moleculele sunt mult mai rezistente la lovire.

Care este rolul unui ulei de motor?

Uleiul de motor modern este un produs specializat, dezvoltat cu grija de ingineri si chimisti pentru a indeplini mai multe functii esentiale.

  • Sa evite contactul metal-metal dintre piesele in miscare, rezultand diminuarea energiei consumate si uzura pieselor
  • Sa evacueze caldura si sa raceasca piesele in miscare ale motorului
  • Sa protejeze suprafetele interne ale motorului impotriva coroziunii produse de apa si de acizii rezultati in urma combustiei
  • Sa participe la etanseitatea motorului pentru a se asigura raportul de compresie optim

Functiile respective ale uleiurilor sunt suplimentate de o serie de caracteristici, care sunt diferentiate in functie de tipul de ulei: sintetic, semisintetic sau minerale.

Din ce se compun uleiurile de motor?

Uleiurile de motor se compun din 3 elemente:

  • Uleiuri de baza, care pot fi minerale, sintetice sau o combinatie dintre cele doua. Uleiurile de baza pentru uleiurile de motor minerale sunt fractii petroliere obtinute din procesarea titeiului, continand hidrocarburi (parafinice, ciclice, aromatice) si alti compusi (cu sulf, cu azot, organo-metalici si altii). Uleiurile de baza pentru uleiurile de motor sintetice sunt obtinute din componenti rezultati din procesele petrochimice prin sintetizarea acestora. Uleiurile sintetice sunt realizate din polialchilglicoli, eterii acizilor bibazici, hidrocarburi sintetice, siliconi (care au proprietati deosebite la temperaturi ridicate si la temperaturi scazute). Uleiurile de baza pentru uleiurile de motor semisintetice sunt obtinute din amestecul uleiurilor de baza pentru uleiurile de motor minerale si uleiurilor de baza pentru uleiurile de motor sintetice.
  • Aditivii sunt in functie de severitatea conditiilor de lucru si pot fi folositi in calitate de depresant, ameliorator de indice de vascozitate, antioxidant, anticoroziv si altele. Aditivii sunt “intrari” rezultate din procesele petrochimice.
  • Detergentii sau agentii de dispersie sunt folositi pentru omogenizarea componentilor uleiurilor.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca uleiurile de motor actuale?

Tendintele generale de dezvoltare ale constructiei de motoare sunt:

  • cresterea raportului dintre puterea si capacitatea cilindrica a motorului
  • cresterea gradului de economisire a carburantului si a fiabilitatii,
  • imbunatatirea proprietatilor de pornire,
  • scaderea indicatorilor de greutate si gabarit.

Rezolvarea oricarei din aceste probleme este strans legata de problemele folosirii uleiurilor de motor. Pentru asigurarea unei functionari fiabile a motoarelor, uleiurile care se folosesc in acestea trebuie sa posede anumite proprietati de exploatare.
Fiabilitatea functionarii motorului este determinata in cele mai multe cazuri de modul cum stim sa alegem uleiurile cu vascozitatea optima. Intr-o gama larga de conditii de exploatare, cele mai eficiente uleiuri sunt cele a caror vascozitate se modifica in cea mai mica masura in cazul schimbarii temperaturii uleiului. Pentru asigurarea unui grad minim de uzura a pieselor motorului, este mai bine sa se foloseasca uleiuri cu vascozitate mare. Totusi, cresterea vascozitatii peste masura duce la cresterea pierderilor la frecare, ceea ce determina cresterea consumului de combustibil. Scaderea vascozitatii initiale, de regula, imbunatateste gradul de pompare a uleiurilor l a temperaturi scazute, care caracterizeaza capacitatea uleiului de a ajunge la timp in locurile de ungere in momentul pornirii motorului. Cu cat este mai buna capacitatea de pompare, cu atat este mai scazut gradul de uzare a pieselor motorului la pornire si randamentul mai ridicat pe baza diminuarii consumului de combustibil. De aceea constructorii au tendinta sa aleaga valoarea optima de vascozitate a uleiului in functie de tipul de motor si conditiile de exploatare.

Caile principale de crestere a “puterii specifice pe litru” la motoarele moderne si de perspectiva sunt:

  • cresterea coeficientului de compresie in cilindrii motorului,
  • optimizarea compozitei amestecului carburant-aer (de ex. injectarea directa a combustibilului sub presiune ridicata),
  • introducerea aerului turbo.

Totusi, aceasta duce la cresterea sarcinilor termice si mecanice pe piesele motorului si conditiile de actiune ale uleiului se inaspresc substantial. Contactul intensiv al uleiului cu gazele care patrund in carter mareste viteza de oxidare a acestuia. Actiunea gazelor carburante si suprafetelor incalzite asupra peliculei de ulei de pe piesele grupei de cilindri si pistoane duce la formarea depunerilor care contin carbon cu temperatura foarte ridicata (calamina si lacuri). Cocsarea canelurilor pentru segmentii de piston poate duce la limitarea gradului de culisare a segmentilor urmata de aparitia uzurii ridicate si zgarierea suprafetei camasii cilindrului si in ultima instanta la deteriorarea segmentilor de piston, urmata de pierderea compresiei motorului.

In scopul usurarii greutatii motorului, constructorii apeleaza la diminuarea volumului sistemului de ungere, ceea ce duce la cresterea factorului de circulatie a uleiului pe unitatea de timp si intensificarea procesului de oxidare a acestuia. Scaderea efectiva a vitezei de formare a calaminei si lacurilor in sistemul de ungere al motorului este posibila numai in cazul in care uleiul are proprietati ridicate de spalare, dispersie si antioxidante.

Pentru cresterea fiabilitatii si asigurarea unei resurse ridicate de functionare a motorului este necesar ca uleiurile de motor sa aiba un nivel ridicat al parametrilor de prevenire a uzurii si zgarieturilor.

Pentru diminuarea gradului de uzura si corodare a pieselor din grupa cilindrilor si pistoanelor si lagarelor vibrochenului, determinate de produsele acide rezultate din arderea combustibilului, uleiurile de motor trebuie sa aiba actiune de neutralizare.

Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca uleiul se determina nu numai in functie de tipul motorului, particularitatile de constructie ale agregatelor, dar si in functie de conditiile de exploatare, precum si de calitatea combustibilului. Astfel, in cazul functionarii motorului fara sa fie incalzit, ca urmare a arderii incomplete a combustibilului, in carter patrund produse care oxideaza si imbacsesc uleiul. Ca urmare, in conditiile condensarii umezelii in carterul motorului poate sa creasca in mod insemnat gradul de formare a depunerilor la temperatura joasa (mal). Formarea malului in carterul motorului poate fi prevenita prin folosirea uleiurilor care au proprietari ridicate de dispersie.

Fiabilitatea motorului depinde intr-o masura insemnata de capacitatea uleiurilor de motor de a-si mentine proprietatile de exploatare in cazul in care patrunde apa, ceea ce este caracteristic pentru uleiurile care se folosesc la nave.

Uleiurile fabricate dupa tehnologiile moderne trebuie sa-si mentina proprietatile de exploatare o perioada indelungata (de la 500 pana la 2000 de ore functionare a motorului, aproximativ 12 – 45 mii km parcursi). Perioada de schimb a uleiurilor trebuie sa fie in stransa corelatie cu perioada de schimb a elementelor de filtrare si cu regimul tehnic de exploatare a motorului. Totodata trebuie asigurat un consum redus de ulei. Conditiile de comportare a uleiurilor in motoarele de diferite categorii si constructie pot sa difere foarte mult, ceea ce ingreuneaza procesul de alegere a uleiului pentru un anume motor. Pentru usurarea procesului de alegere a uleiului pornind de la conditiile de exploatare si particularitatile tehnice, a fost elaborata clasificarea uleiurilor.

Cum se pot clasifica uleiurile?

La baza sistemului national de marcare a uleiurilor de motor stau datele referitoare la apartenenta uleiului la una din clasele de vascozitate si unei grupe de proprietati de exploatare.

Clasificarea uleiurilor in functie de vascozitate (norma SAE)

Clasificarea uleiurilor de motor in functie de proprietatile de exploatare (normele API si ACEA)

Specificatii ale producatorilor de motoare

Clasificarea uleiurilor in functie de vascozitate (norma SAE)

 Un pic de istoric

In majoritatea tarilor dezvoltate din lume, clasificarea uleiurilor de motor in functie de viscozitate, folosita uzual, este cea stabilita de SAE (Societatea americana a inginerilor de automobile) in standardul SAE J300 DEC 99, care a intrat in vigoare in luna august 2001. V-ati intrebat, poate, ce inseamna 15W-40 si de ce este mai bun vara decat 15W-30. Sau de ce iarna un 0W-40 este mult mai indicat decat un 10W-50?

Sa plecam de la inceputuri: inceputurile automobilului, desigur! In acea perioada, nu exista nici o metoda pentru a descrie capacitatea de lubrefiere a uleiului la atingerea temperaturii de lucru, de 100°C. S-a constatat ca aceasta este direct proportionala cu vascozitatea uleiului la temperatura respectiva: un ulei mai vascos avea un factor de ungere mai bun. Si aici a intervenit Societatea Inginerilor de Automobile (Society of Automotive Engineers). SAE, infiintata in 1911, a propus standardul care ii poarta numele, prin calcularea timpului mediu de scurgere a uleiului respectiv printr-un orificiu dat.

Gradul de vascozitate SAE nu este altceva decat intervalul de timp exprimat in secunde. Insa, pentru a nu zapaci publicul cu diverse cifre, SAE a propus sistemul in trepte: astfel daca un ulei auto are timpul de scurgere intre 5 secunde si 14 secunde, acesta are gradul de vascozitate SAE 10, si tot asa pana la SAE 50.
Bun, veti zice, dar ce este cu particula 10W din specificatiile SAE?! In 1952 a devenit evident ca anumite motoare nu vor putea fi pornite, pe timpul iernii, cu uleiuri cu SAE 30. Astfel s-a luat in calcul si vascozitatea uleiului respectiv la 0°C. SAE 15W si SAE 25W au fost adaugate mai tarziu pentru a mari gradul de acuratete a indicelui SAE.

Clasificarea SAE cuprinde 11 clase:

6 de iarna - 0w, 5w, 10w, 15w, 20w, 25w (w – winter, iarna) si

5 de vara – 20, 30, 40, 50, 60.

Pentru uleiurile multigrad se foloseste notarea dubla cu cratima, prima notare indica clasa de iarna (cu indicele w), iar a doua notare indica clasa de vara, de ex. SAE 5w-40, SAE 10w-30 etc.
Uleiurile de vara sunt caracterizate de 2 valori maxime de vascozitate la temperaturi scazute (dinamica) si valoarea minima a vascozitatii cinematice la 100°C. Uleiurile de vara sunt caracterizate de limitele vascozitatii cinematice la 100°C, de asemenea valoarea minima a vascozitatii dinamice la temperatura ridicata ( 150°C) si gradientul vitezei de circulatie 106 c-1.

Clasificarea uleiurilor de motor în functie de vâscozitate/SAE J 300

Grad SAE Vascuzitate dinamica Temperatura limitata de pompabilitate Vascozitate cinematica la 100 °C Vascozitate
mPas Max. °C Max. °C Min. Max. mPas 150°C
Grade de iarna
0W 3250 -30 -35 3.8 - -
5W 3500 -25 -30 3.8 - -
10W 3500 -20 -25 4.1 - -
15W 3500 -15 -20 5.6 - -
20W 4500 -10 -10 5.6 - -
25W 6000 -5 -10 9.3 - -
Grade de vara
20W - - - 5.6 9.3 2.6
30W - - - 9.3 12.5 2.9
40W - - - 12.5 16.3 3.7
50W - - - 16.3 21.9 3.7
60W - - - 21.9 26.1 3.7

Concluzie:

  • cu cat este mai mica cifra din fata literei “W” (SAE), cu atat este mai mica vascozitatea uleiului la temperatura scazuta si, respectiv, pornirea la rece a motorului este mai usoara.
  • cu cat este mai mare cifra care se afla dupa cratima (SAE), cu atat este mai mare vascozitatea uleiului la temperatura ridicata si mai sigura ungerea motorului la temperaturi ridicate ale mediului (vara, canicula etc).

Clasificarea API (Institutul american de petrol)

Cea mai cunoscuta clasificare internationala a uleiurilor de motor in functie de domeniul de folosire si nivelul proprietatilor de exploatare este clasificarea API (Institutul american de petrol). De la data implementarii (1947) aceasta clasificare a fost de nenumarate ori completata, desi principiul de impartire a uleiurilor in 2 categorii (S si C) s-a pastrat pana in prezent.
In acest sistem de clasificare, uleiurile de motor se noteaza cu simbolul format din 2 litere. Prima litera indica categoria: din categoria “S” (Service) fac parte uleiurile pentru motoarele pe benzina in 4 timpi, din categoria “C” (Comercial) fac parte uleiurile destinate pentru motoarele de transport auto diesel, pentru tehnica de constructie in afara celei rutiere si agricultura. Uleiurile universale sunt cele care pot fi folosite pentru ungerea motoarelor pe benzina si diesel. Cea de a doua litera indica grupa uleiului in functie de caracteristicile de exploatare. Cu cat litera este mai indepartata de inceputul alfabetului latin, cu atat este mai ridicat gradul caracteristicilor de exploatare ale uleiului de motor.

Specificatie Norma API Cerinte constructori motoare
Benzina
SA Primele motoare pe benzina si diesel (Scos din uz) Ulei neaditivat
SB Cerinte minime pentru motoare pe benzina (Scos din uz) Aditivi antioxidanti
SC Aparut in 1964 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1967-1967
SD Aparut in 1968 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1968-1971
SE Aparut in 1972 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1972-1979
SF Aparut in 1980 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1980-1988
SG Aparut in 1989 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1989-1993
SH Aparut in 1994 (Scos din uz) Pentru cerintele motoarelor intre anii 1994-1996
SJ Aparut in 1997 Pentru cerintele motoarelor intre anii 1997-2000
SL Aparut in 2001 Pentru cerintele motoarelor aparute din 2001.Pot fi utilizate in locul uleiurilor care indeplinesc API SJ
SM Aparut in 2005 Pentru cerintele motoarelor aparute din 2005.Pot fi utilizate in locul uleiurilor care indeplinesc API SJ si SL
Motorina
CA Pentru motoarele diesel usoare cu combustibil de inalta calitate (Scos din uz) Cerinte militare 1940 – 1954
CB Pentru motoarele medii diesel cu combustibil de slaba calitate (Scos din uz) Cerinte militare 1949
CC Pentru motoarele diesel medii si grele si pentru motoarele pe benzina (Scos din uz) Cerinte militare 1961-1964
CD Pentru motoarele diesel grele; aspirate si turbo (Scos din uz) Introdus in 1955
CD-II Pentru motoarele diesel in 2 timpi (Scos din uz) Indeplineste cerintele pentru API CD si pentru motoarele Detroit Diesel 6V53T
CE Pentru motoarele diesel grele din 1983 (Scos din uz) Indeplineste cerintele pentru API CC,CD
CF Pentru motoare diesel cu injectie directa si indirecta la care combustibilul poate depasi 0,5% sulf Indeplineste cerintele pentru API CC si CD. Are efecte impotriva depunerilor pe pistoane, a uzurii si a coroziunii
CF-2 Pentru motoare diesel grele in doi timpi incepind cu anul 1994 Indeplineste cerintele pentru API CD-II
CF-4 Pentru motoare diesel grele si usoare turbo in 4 timpi cu emisie joasa. Introdus in 1991 Depaseste cerintele pentru API CE si pot fi utilizate in locul uleiurilor care indeplinesc API CC, CD si CE
CG-4 Pentru motoare diesel de viteza, in aplicatii off-road unde motorina trebuie sa contina sulf intre 0,05% si 0,5%. Introdus in 1994. Previne uzura si depunerile la inalta temperatura pe pistoane, previne oxidarea si acumularea de funingine. Pot fi folosite in locul uleiurilor care indeplinesc API CD, CE si CF-4.
CH-4 Pentru motoare diesel de viteza, off-road unde motorina trebuie sa contina sulf intre 0,05% si 0,5%. Introdus in 1999. Are un control superior impotriva depunerilor pe pistoane, a uzurii, a coroziunii, a funinginii avind o stabilitate buna la oxidare. Poate fi folosit in locul uleiurilor care indeplinesc API CD, CE, CF-4 si CG-4.
CI-4 Pentru motoare diesel de viteza, off-road si grele unde motorina trebuie sa contina sulf intre 0,05% si 0,5%. Introdus in 2003. Aceasta noua categorie este superioara ca performanta fata de API CH-4 si a fost proiectata pentru a indeplinii cerintele legislatiei asupra mediului referitoare la masinile dotate cu EGR (recircularea gazelor).
CI-4+ Pentru motoare diesel de viteza, off-road si grele unde motorina trebuie sa contina sulf intre 0,05% si 0,5%. Introdus in 2003. Detine aceleasi calitati ca si la CI-4 dar este net superior in protectia anti-uzura a depunerilor de funingine si ofera o mare rezistenta la forfecare (ruperea peliculei de ulei).
CJ-4 Petru noile generatii de motoare diesel fabricate din 2007 care utilizeaza motorina cu continut de sulf intre 0,005% si 0,05%. Este recomandat si pentru motoarele fabriacate inainte de 2007. Ofera cea mai avansata protectie asupra motoarelor, catalizatoarelor si filtrelor de particule, asigurind si un parcurs mai lung intre schimburile de ulei. Poate fi folosit in locul uleiurilor cu aprobari API CH-4, CI-4 si CI-4+.

Specificatiile ACEA (Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile) pentru uleiul auto

Tinand cont de faptul ca principalele criterii ale caracteristicilor de exploatare sunt rezultatele testarilor pe motoare speciale de serie, deosebirile din punct de vedere al constructiei si metodologia determinarii proprietatilor uleiurilor de motor au condus la aparitia clasificarii europene ACEA.

Asociata europeana a producatorilor de automobile (ACEA), care cuprinde cele mai renumite companii producatoare de masini: BMW, DAF, Ford of Europe, General Motors Europe, MAN, Mercedes-Benz, Peugeot, Porche, Renault, Rolss-Royce, Rover, Saab-Scania, Volkswagen, Volvo, FIAT etc., a introdus incepand cu 1996 o noua clasificare a uleiurilor de motor care se bazeaza pe metodele europene de incercare, de asemenea foloseste cateva din metodele recunoscute americane de incercare pe motoare si fizico-chimice conform API, SAE si ASTM. Aceasta clasificare a inlocuit clasificarea existenta de la mijlocul anilor 90 a CCMC (Comitetul producatorilor din tarile pietei comune).

Spre deosebire de clasificarea Americana API, in care pana in prezent nu au fost evidentiate intr-o clasa de sine statatoare uleiurile pentru autoturismele diesel, cea europeana – ACEA clasifica uleiurile de motor in trei grupe principale in functie de destinati acestora:

  • A – pentru motoarele pe benzina;
  • B – pentru autoturismele diesel;
  • C – pentru motoarele diesel de camioane.

In interiorul fiecarei categorii caracteristicile de exploatare ale uleiurilor respective sunt evidentiate in grupe separate, notate cu o cifra dupa litera. Cu cat cifra este mai mare cu atat motorul functioneaza in conditii mai severe si, respectiv, sunt mai mari cerintele fata de calitatea uleiului. Ultimele doua cifre (cu cratima) din marcajul uleiului indica anul introducerii categoriei respective. Pentru cateva clase noi a ramas valabila notarea din vechea clasa, insa cu adaugarea ultimului numar de fabricare.

  • A1 – Ulei multigrad pentru motoare pe benzina, stabil la forfecare la temperaturi medii, asigura economie de combustibil.
  • A2 – Ulei multigrad de vascozitate normala pentru motoare pe benzina.
  • A3 – Ulei multigrad stabil la forfecare, de mica volatilitate. Proprietati foarte bune de curatire, stabilitate excelenta.
  • B1 – Ulei pentru motoare diesel, stabil la forfecare la temperaturi medii si sarcini mici, asigura economie de combustibil.
  • B2 – Ulei pentru motoare diesel de sarcina mica.
  • B3 – Ulei pentru motoare diesel de sarcina mica. Depaseste prescriptiile B1, B2 privind conditiile de uzura, depuneri si formarea de funingine.
  • B4 – Avantajos, in primul rand, in motoarele diesel cu injectie directa.
  • E1 – Ulei pentru interval normal de schimb, motoare usor supraalimentate.
  • E2 – Ulei pentru interval normal de schimb, motoare mediu supraalimentate.
  • E3 – Superior normei E2-96, ulei SHPD, asigura curatenie si protectie antiuzura impecabila. Satisface EURO 1 si EURO 2.
  • E4 – Norma mai severa decat E3, asigura cel mai lung interval de schimb.
  • E5 – Asigura curatire mai buna a pistonului, protectie ridicata la uzura, stabilitate mai buna la oxidare.
Clasificare Categoria Domeniul de utilizare şi proprietăţile uleiului
Motoare pe benzină si diesel (autoturisme)
А/B А1/B1 Destinate motoarelor pe benzină si diesel .Special destinat pentru a micsora forţa de frecare, salvează energia, au viscozitate scăzută la temperaturi mari (2.6 – 3.5 mPa.s).
А3/B3 Ulei foarte stabil destinate pentru utilizarea in majoritatea motoarelor pe benzina sau diesel cu interval largit de schimbare a uleiului. Nu se foloseste in motoare puternic exploatate.
А3/B4 Rezistent la distrugere. Destinate pentru motoarele benzina sau diesel puternic exploatate şi/sau exploatare cu intervale mari de schimb a uleiului (după recomandările producătorilor motorului) şi/sau folosirea in toate anotimpurile şi/sau exploatarea in condiţii grele (specificate de producătorul motorului).
А5/B5 Rezistent la distrugere. Destinate pentru motoarele puternic exploatate in care este posibilă utilizarea uleiurilor care micşorează forţa de frecare, au viscozitate scăzută la temperaturi mari. (2.9 – 3.5mPa.s). Posibil sa nu poată fi folosite in unele motoare.
Uleiuri compatibile cu convertizoarele catalitice
C C1 Destinate motoarelor automobilelor echipate cu catalizator cu trei cai (TWC) si filtru de particule diesel (DPF). De asemenea destinat motoarelor performante pe benzina sua diesel care necesita frictiune si vascozitate scazuta la temperaturi mari de functionare. Aceste uleiuri maresc semnificativ durata de viata a filtrului de particule diesel si a catalizatorului.
C2 Destinate motoarelor automobilelor echipate cu catalizator cu trei cai (TWC) si filtru de particule diesel (DPF). De asemenea destinat motoarelor performante pe benzina sua diesel care necesita frictiune si vascozitate scazuta la temperaturi mari de functionare (HTHS > 2.9 mPa.s) Aceste uleiuri maresc semnificativ durata de viata a filtrului de particule diesel si a catalizatorului.
C3 Destinate motoarelor automobilelor echipate cu catalizator cu trei cai (TWC) si filtru de particule diesel (DPF). Aceste uleiuri maresc semnificativ durata de viata a filtrului de particule diesel si a catalizatorului.
C4 Destinate motoarelor automobilelor echipate cu catalizator cu trei cai (TWC) si filtru de particule diesel (DPF). De asemenea destinat motoarelor performante pe benzina sua diesel care necesita un continut scazut de cenusa, fosfor si sulfuri precum si un HTHS > 3.5 mPa.s) Aceste uleiuri maresc semnificativ durata de viata a filtrului de particule diesel si a catalizatorului.
Motoare diesel puternic exploatate (camioane)
E E2 Destinate motoarelor diesel turbo sau simple, instalate pe camioane care lucrează in condiţii medii sau grele cu interval normal de schimb a uleiului.
E4 Uleiuri stabile care asigura un excelent grad de curatare a pistonului precum si o ungere perfecta. Destinat motoarelor diesel care satisfac normele EURO-1, EURO-2, EURO-3 si EURO-4. Recomandat pentru motoare fara filtre de particule si pentru unele motoare cu sistem de recirculare a gazelor de esapament (EGR) Pot lucra la intervale largite intre schimburile de ulei.
E6 Rezistente la distrugere. Uleiuri stabile care asigura un excelent grad de curatare a pistonului precum si o ungere perfecta. Destinat motoarelor diesel care satisfac normele EURO-1, EURO-2, EURO-3 si EURO-4. Recomandat pentru motoare cu si fara filtre de particule si pentru unele motoare cu sistem de recirculare a gazelor de esapament (EGR). E6 este foarte recomandat motoarelor cu filtre de particule alimentate cu motorina cu grad scazut de sulfuri.
E7 Rezistente la distrugere. Au calităţi mai bune decat E4 şi E6. Destinate motoarelor puternic exploatate care satisfac normele EURO-1, EURO-2, EURO-3 şi EURO-4 care lucrează cu intervale mărite intre schimburile de ulei.

Specificatii ale producatorilor de motoare

Pe langa specificatiile API, ACEA si SAE, producatorii de motoare sunt foarte interesati ca uleiurile sa respecte procedurile de testare solicitate de acestia si sa indeplineasca performantele impuse. Astfel, daca un ulei indeplineste performantele stabilite, acesta poate fi agreat de producator.

Standardul BMW Aplicatie
BMW Special Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina sau diesel fabricate inainte de 1998
BMW Longlife-98 Uleiuri de motor pentru motoare speciale pe benzina fabricate incepand cu 1998
BMW Longlife-01 Uleiuri de motor pentru motoare speciale pe benzina fabricate dupa 2001
BMW Longlife-01 FE Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina fabricate dupa 2001
BMW Longlife-04 Uleiuri de motor pentru unele motoare pe benzina fabricate dupa 2004
Standardul Ford Aplicatie
WSS-M2C 912-A1 Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina si diesel cu exceptia 1.9 TDI Diesel (Ford Galaxy) si 1.4 TDCI (Ford Fiesta)
WSS-M2C 913-A Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina si diesel cu exceptia 1.9 TDI Diesel (Ford Galaxy) si 1.4 TDCI (Ford Fiesta)
WSS-M2C 917-A Uleiuri de motor pentru motoare 1.9 TDCI (Ford Galaxy)
Standardul Mercedes-Benz Aplicatie
MB 228.1 Uleiuri de motor multigrad pentru motoare diesel
MB 228.3 Uleiuri de motor SHPD (Diesel cu Performanta Ultra Inalta ) pentru motoare diesel care lucreaza in sarcina, cu interval prelungit de schimbare a uleiului
MB 228.5 Uleiuri de motor UHPD (Diesel cu Performanta Ultra Inalta) pentru motoare diesel care lucreaza in regim greu,cu interval prelungit de schimbare a uleiului, catre 45.000 km. In clasa de gabarit este posibila utilizarea uleiului pana la 60.000 km
MB 228.51 Uleiuri de motor UHPD / 228,5 cu filtre de particule pentru motoare Euro 4
MB 229.1 Uleiuri de motor pentru autoturisme (motoare pe benzina si diesel) unde sunt solicitari crescute comparativ cu ACEA A2-96/A3-96 si B2-96/B3-96
MB 229.3 Uleiuri de motor pentru autoturisme
MB 229.31 Uleiuri de motor pentru autoturisme pe motorina, cu filtre de particule
MB 229.5 Uleiuri de motor pentru autoturisme cu intervale prelungite de schimbare a uleiului (20.000 km) si emisii scazute de substante poluante
Standardul Opel Aplicatie
GM-LL-A-025 Uleiuri de motor pentru motoare pe benzina, cu performante in economia de combustibil
GM-LL-B-025 Uleiuri de motor pentru autoturisme cu motoare diesel cu performante in economia de combustibil
Standardul VW Aplicatie
VW 500 00 Uleiuri cu curgere lina pentru motoare pe benzina si diesel cu aspiratie. Numai pentru uleiuri SAE 0W-XX, 5W-XX si 10W-XX
VW 501 01 Uleiuri de motor multigrad cu curgere usoara, pentru motoare pe benzina si diesel cu aspiratie
VW 502 00 Uleiuri cu curgere usoara, pentru motoare pe benzina care opereaza in conditii dificile de functionare
VW 503 00 Uleiuri pentru motoarele automobilelor care functioneza pe benzina in regim solicitant, cu interval prelungit de schimbare a uleiului (WIV: 30.000 km, 2 ani).

Raspunde la solicitari mai mari decat 502 00 (HTHS 2.9 mPas)

VW 503 01 Uleiuri pentru motoare pe benzina care lucreaza in regim solicitant, cu interval prelungit de schimbare a uleiului (WIV), precum Audi S3, TT (HTHS > 3.5 mPas)
VW 504 00 Uleiuri pentru vehicule cu lucru in regim de lunga durata, pentru motoare pe benzina si diesel, inclusiv pentru motoare diesel dotate cu sistem de filtrare a particulelor fara aditivi in combustibil
VW 505 00 Uleiuri de motor utilizate in toate anotimpurile pentru motoare diesel cu si fara sistem turbo
VW 505 01 Uleiuri de motor utilizate in toate anotimpurile, mai ales pentru motoare diesel cu racord de aspiratie
VW 506 00 Uleiuri pentru motoare diesel cu interval prelungit de schimbare a uleiului (WIV: 50.000 km, 2 ani, HTHS 2.9 mPas)
VW 506 01 Uleiuri pentru motoare diesel cu racord de aspiratie si interval prelungit de schimbare a uleiului
VW 507 00 Uleiuri pentru autovehicule cu regim de lucru de lunga durata, cu aplicatie pentru motoare pe benzina si diesel, inclusiv motoare diesel cu sistem de filtrare a particulelor fara aditivi in combustibil

Cum alegem uleiurile auto?

In primul rand consultam manualul autovehiculului unde trebuie sa fie specificat tipul de ulei folosit. Unii producatori auto specifica chiar shi marca, altii nu. Contrar parerii generale ESTE INDICAT SA SE RESPECTE recomandarea din manualul masinii. Tot aici sau in caietul de service si intretinere ar trebui sa se afle si informatiile referitoare la in intervalul de schimb al uleiului de motor folosit. Este bine de stiut ca uleiul de motor isi pierde proprietatile prin uzura de folosire dar si prin uzura de timp. Acest lucru inseamna ca chiar daca nu am efectuat numarul de kilometri respectiv specificat in manualul de service dar am depasit intervalul de timp uleiul de motor trebuie inlocuit. La inlocuirea uleiului de motor OBLIGATORIU se inlocuieste si filtrul de ulei (nu se curata, nici nu se lasa acolo cel vechi).

In general, informatiile specificate de producatorii de autovehicule in cartea masinii, referitoare la tipul de ulei folosit sunt:

  • Gradul de vascozitate SAE (Ex: SAE 5W30, 15W40 etc)
  • Norma producatorului de autovehicul (Ex: VW 505 00, BMW LL04 etc)

Alte tipuri de clasificari pot fi specificate dar cele de mai sus sunt cele mai intalnite si in functie de ele , in general, se face alegerea uleiului de motor corespunzator.

Uleiul nepotrivit si raspunsul motorului

  • Uzura axului cu came, a culbutorilor sau tachetilor:
    • uzura apare prin polisajul concav al tachetilor cu rotunjirea varfului camelor
    • subtierea tachetilor poate sa duca la oprirea comenzii asupra supapelor
  • Coroziunea cuzinetilor:
    • o vascozitate prea slaba a lubrifiantului, incalzirea excesiva datorata unei suprasarcini sau dilutiei cu carburant provoaca un defect de lubrifiere prin ruperea filmului de ulei.
    • corodarea cuzinetilor poate fi provocata si de prezenta in lubrifiant a acizilor organici formati la temperatura inalta
  • Uzura la demaraj:
    • un lubrifiant mai vascos la rece forteaza demarajul sau antreneaza functionarea fara lubrifiere a motorului ducand la distrugerea rapida a cuzinetilor, rulmentilor, a vilbrochenului si axului cu came
    • uzura la demaraj apare si daca pomparea si vascozitatea nu sunt compatibile cu pompa de ulei pentru a asigura o aspiratie buna si o refulare corespunzatoare de-a lungul circuitului de distributie a uleiului – dimensiunile conductelor si ale filtrului
  • Uzura cilindrului, a segmentilor, a camasii:
    • temperatura ridicata la miscarea segmentului in canal provoaca uzura canalului ceea ce poate antrena ruperea segmentului
    • la contactul piston – camasa: ruptura filmului de ulei antreneaza incalziri anormale (lipsa racirii, fenomene de preaprindere – aprindere) si anuleaza jocurile functionale.
  • Perforarea pistonului:
    • poate apare ca urmare a calaminei care se depune pe capul pistonului si pe cel al coroanei; este un compus al carbonului, rezultat la arderea carburantului
    • depunerile sunt incandescente si actioneaza ca o sursa de pre-aprindere distructiva insotita de perforarea pistonului.
  • Consum mare de ulei:
    • se datoreaza punctului de aprindere coborat, volatilitate ridicata si trecerea gazelor pe langa segmenti, ceea ce induce un consum mai mare de ulei
    • vascozitatea prea mica a uleiului duce la o crestere a debitului de curgere prin jocurile anormale ale garniturilor

Cum citim culoarea fumului?

  • Fum albastru cu miros de ulei:
    Cauze posibile: segmenti uzati, garnituri, semeringuri uzate la supape, ghidajele de la supape uzate, si/sau motor uzat iar uleiul se aspira prin valva PCV.
    Daca fumul albastrui apare doar la pornire, segmentii sunt aproape uzati dar inca functionali.
    Solutie posibila: segmentare, schimbare semeringuri supape si ghidaje
  • Fum gri:
    Posibile probleme la servofrana, lichidul de frana este aspirat. Se va verifica nivelul lichidului de frana.La cutiile automate, este aspirat uleiul din transmisie.
    Se va verifica nivelul lichidului de frana si al uleiului.
  • Fum alb si gros cu miros iritant, intepator sau dulceag
    Posibila cauza: antigelul, lichidul de racire, patrunde in ulei si in camera de ardere. Defectiune posibila : garnitura de chiuloasa crapata, chiulasa crapata, camasa crapata, sau poate chiar fisura in blocul motor.Se va verifica daca scade nivelul de antigel sau daca bolboroseste in vasul de expansiune la turarea motorului. Se va verifica daca nivelul uleiului creste sau uleiul este mat, decolorat, ori pe capacul de la ulei sau joja apare o mazga, spuma alburie. Aceasta inseamna ca uleiul se amesteca cu antigelul.
    Alta cauza posibila poate fi valva PCV blocata pe deschis, murdara sau infundata.
    La cutiile automate e posibila aspirarea uleiul din transmisie.
    Daca ati completat cu prea mult ulei, acesta poate produce fum alb. Se va verifica joja pentru nivelul uleiului. Remediere posibila : schimbarea garniturii de chiulasa, valva PCV, sudare chiuloasa, bloc, schimbare camasa cilindru.

Se pot amesteca diferite uleiuri de motor? "DA"

Lubrifiantii de ultima generatie, fie ei sintetici sau minerali, se pot amesteca fara a periclita functionarea motorului dvs. Amestecul uleiurilor de diferite viscozitati duce la modificarea usoara a viscozitatii finale, aceasta tinde inspre viscozitatea mai ridicata a uleiurilor.

Este necesara o aditivare suplimentara? “NU”

Acest tratament pentru motor se poate compara cu un “masaj la un picior de lemn”. Acesti aditivi suplimentari contin in mare parte substante ce inbunatatesc viscozitatea uleiurilor. Daca dvs. doriti acest efect puteti achizitiona, de la inceput, un ulei cu o viscozitate mai buna, diferenta de pret fiind mai mica decit ar costa un aditiv suplimentar. In strainatate, o multime de teste facute de laboratoare independente (nefinantate de producatori acestor aditivi) au demonstrat ineficienta acestora. Marii producatori de motoare interzic folosirea de aditivi suplimentari, folosirea acestora ducind la pierderea garantiei. Lubrifiantii sunt deja suficient aditivati, gradul de aditivare se reflecta in normele de performanta ale uleiului.

Ce este uleiul de transmisie?

Uleiul pentru transmisii automate este recomandat pentru lubrifierea şi operarea schimbătoarelor de viteze semiautomate şi automate precum şi ale sistemelor hidraulice (de exemplu servodirecţie) ale autoturismelor, autobuzelor, autocamioanelor şi vehiculelor comerciale. Conferă siguranţă în exploatarea echipamentelor într-un interval larg de temperaturi.

Care sunt cele mai importante clase de performanta ale uleiurilor de transmisii?

API GL-1 Transmisii manuale, transmisii finale, angrenaje melcate, serviciu usor, viteza de alunecare redusa
API GL-2 Angrenaje melcate, cand uleiurile API GL-1 nu satisfac cerintele
API GL-3 Transmisii manuale, transmisii finale, cand uleiurile API GL-1 nu satisfac cerintele
API GL-4 Transmisii manuale cu sincronizatoare, transmisii finale cu angrenaje hipoide si arbori, de mici dimensiuni, pentru nave (in concordanta cu specificatia constructorului)
API GL-5 Transmisii finale cu angrenaje hipoide si arbori, de mari dimensiuni, pentru nave (transmisii manuale pentru care constructorul recomanda uleiuri API GL-5)
API GL-5 + LS Transmisii finale cu angrenaje hipoide si diferentiale cu autoblocare (LP Limited Slip; limitarea alunecarii)
GL Gear Lubricant (lubrifiant pentru angrenaje)
* Va rugam sa tineti seama de urmatoarele clase de performanta elaborate de constructori: MERCEDES BENZ, MANN, FORD, VW, VOITH, ZF, RENK, GM, OPEL, VOLVO, ALLISON, CATERPILAR

Cate tipuri de ulei de transmisie exista?

Uleiurile de transmisie se împart în doua tipuri :

- ulei de transmisie pentru cutii manuale si pentru punte spate (A)
- ulei de transmisie automata (B)

(A)1.Uleiurile de transmisie pentru cutii manuale si cele pentru punte spate sunt în general clasificate dupa normele americane API:

GL-1 Cutii de viteza, punti, angrenaje melcate cu sarcina mica, viteze mici de alunecare.
GL-2 Angrenaje melcate.
GL-3 Se folosesc daca GL-2 nu corespunde.
GL-4 Angrenaje hipoide cu deplasare mica.
GL-5 Angrenaje hipoide cu deplasare medie.
GL-6 Angrenaje hipoide cu deplasare mare si solicitari extreme (Ford ESW-M2D 105A)

(A)2.Clasificarea uleiurilor de transmisie dupa vâscozitate/SAE J 06:

Grad SAE

Vâscozitate cinematica 100°C

Vâscozitate de
150000 CP la:

Min.

Max.

Temperatura maxima (°C)

70W

4.1

-

-55

75W

4.1

-

-40

80W

7.0

-

-26

85W

11.0

-

-12

90W

13.5

24.0

-

140W

24.0

41.0

-

250W

41.0

-

-

75W-90

13.5

24.0

-40

80W-90

13.5

24.0

-26

85W-140

24.0

41.0

-12

(B)1. Uleiurile de transmisie automata sunt clasificate dupa standardele General Motors (ATF – automatic transmission fluid)

Categorii :
ATF TASA Numar A, Sufix A, norma introdusa în 1957
ATF DEXRON B Numar B, norma introdusa în 1967
ATF DEXRON II Numar C, norma introdusa în 1973
ATF DEXRON II D Numar D, norma introdusa în 1981
ATF DEXRON II E Numar E, norma introdusa în 1991
ATF DEXRON III Numar F, norma introdusa în 1994
ATF DEXRON III Numar G, norma introdusa în 1997

DEXRON este marca înregistrata a General Motors Corporation
Numerele A…G sunt clasificari ale ARMOUR QUALFICATION INSTITUTE.

(B)2. De asemenea FORD a emis pentru uleiurile de transmisie automata propriile norme 1. SQM-2C9007A
M2C33-G ulei tip G
2. SQM-2C9010A
M2C138-CJ ulei tip CJ
3. ESPM-2C166-H ulei tip H
4. MERCON norma emisa în 1987
5. MERCON reactualizata în 1993
6. MERCON este marca înregistrata a Ford Motor Company

(B)3. Pe lânga aceste norme recunoscute la nivel international, diferiti producatori de transmisii au emis norme proprii, pentru care se obtin aprobari speciale de producator original de echipament. Acestea sunt :
- Allison
- Caterpillar
- MAN

- Mercedes Benz
- Renk
- Voith
- VW
- ZF TE-ML

La fluidele pentru transmisie automata, vâscozitatea nu este un criteriu important, ea fiind subînteleasa din specificatiile internationale (expl. : toate fluidele care corespund ATF D II au aproximativ aceeasi vâscozitate)

Ce sunt uleiurile hidraulice?

Uleiurile hidraulice se numara printre produsele cel mai des utilizate in aplicatii dintre cele mai diverse, de la sistemele hidraulice pentru buldozere, excavatoare si alte masini si utilaje folosite in constructii, la sistemele de directie pentru nave si avioane, precum si la presele industriale mari, capabile sa asigure presiuni de mii de tone.
In transmiterea puterii intervin si parti mecanice in miscare, astfel incat sunt necesare fluide hidraulice care sa asigure lubrifierea in conditiile specifice de functionare.

La alegerea unui ulei hidraulic trebuie sa tinem seama de urmatoarele considerente:

1. compozitie si performanta
2. dupa vascozitate

Cate tipuri de uleiuri hidraulice exista?

1. Uleiurile hidraulice pot fi :
• Cu baza minerala:
• Rapid biodegradabili

Uleiuri hidraulice pe baza minerala
HLP DIN 51 524 T2. Uleiuri minerale aditivate antioxidant si anticoroziv, cu proprietati EP
HVLP DIN 51 524 T3. Uleiuri HLP, calitativ superioare, cu indici de vascozitate ridicati (IV > 150) si caracteristici multifunctionale
HLP-D HLP Uleiuri detergente, cu proprietati suplimentare de absortie a apei si mentinere in stare curata a circuitului hidraulic
HVLP-D HLP-D Uleiuri cu indice de vascozitate ridicat (IV > 150), detergente, cu proprietati suplimentare de absortie a apei si mentinere in stare curata a circuitului hidraulic
Uleiuri hidraulice cu biodegradibilitate rapida
HEES VDMA (Hydraulic oil Enviroment Ester Synthetic), fluide cu biodegrabilitate rapida, pe baza de esteri sintetici, cu proprietati de performanta ridicate
HEPG (Hydraulic oil Enviroment Ester Polyglycole), fluide cu biodegrabilitate rapida, pe baza de poliglicoli, pentru utilizari speciale (nu trebuie amestecate cu alte lichide hidraulice)
HETG (Hydraulic oil Enviroment Triglyceride), fluide cu biodegrabilitate rapida, pe baza de uleiuri vegetale, cu proprietati de performanta reduse (limitate)
© Copyright - Kross Oil